Aventuri romane (my side of the story)
March 30th, 2009
Dupa atatea fotografii, a venit timpul si pentru cateva povesti din frumoasa cetate eterna, Roma ! Am plecat impreuna cu Ana din Bucuresti la 6:30 dimineata, dupa ce am stat destul de multicel in aeroport (nu din cazua avionului ci pentru ca am ajuns noi foarte devreme - la 3 in loc de 4). Dar cum nimic nu se compara cu experientele inedite, asa n-o sa uitam noi “Shine”-ul dinaintea plecarii si ciocolata Schogetten cu rom jamaican mancata in sala de asteptare a aeroportului Baneasa. Inca putin si aveau sa se faca 24 de ore de cand eram eram treze (ce-i drept, eu aveam deja un RedBull la bord). Momentul critic a fost in avion, cand nu mai puteam tine ochii deschisi, dar odata ajunse din nou pe pamant, somnul a disparut si am putut striga: “Bungiorno Roma !”. Ma rog, nu chiar striga, dar you’ll get the point ! 
De data asta am prins rasaritul din avion…. superb ! In cele aproape 2 ore de zbor aproape am simtit cum razele soarelui strapung norii intunecati, ne ajung din urma, ne depasesc si ajung inaintea noastra la Roma.
Am ajuns in Ciampino pe la 7 jumate. Erau 11 grade ! Asta in conditiile in care in Bucuresti tremuraseram cu geaca de iarna pe noi. Cum aveam cazare langa via Nazionale (10 euro pe noapte - conditii foarte bune 
) am decis sa luam metroul de la Ananigna pana la Termini. Ananigna este ultima statie a liniei de metrou A dar atmosfera este ca in Gara de Nord. Sunt tot felul de dubiosi si o gramada de anunturi scrise in limba romana. De fapt, 90% dintre anunturile de la Ananigna sunt scrise in romana !
Am ajuns la Termini pe la 9 jumate. Era devreme, foarte devreme. Eram oricum destul de dezorientate din cauza fusului orar, dar cazarea o stabilisem la ora 12 in momentul in care am facut rezervarea. Deh, am luat o marja de intarziere destul de mare din cauza avionului (care nu a intaziat deloc, ba mai mult, a ajuns mai repede !). Primul mic dejun italian l-am luat la Termini, la Bar-ul Trombetta de la intersectia strazii Marsala cu Marghera. Si a fost atat de bun incat ne-am intors si in alta zi. Dar pentru ca aveam ceva de mers pana la Termini, in celelalte zile am preferat sa luam micul dejun la Bar-ul Nouvo Caffe’ Eliseo de pe via Nazionale, vis-a-vis de hostelul in care stateam. Recomand ambele Bar-uri ! Si mai recomand si micul dejun la tejghea, la fel cum fac italienii !
In toate cele 5 zile petrecute in Roma, nu am luat decat o singura data metroul si o singura data autobuzul (2 statii pentru ca incepuse sa ploua si nu ne mai tineau picioarele pana la hostel). Si a meritat ! E adevarat ca seara de-abia ne mai simteam picioarele, dar mai conta ? In prima zi, pana la 12, am decis sa mergem la Colosseum. Era cald, era bine, iar noi stateam pe iarba si mancam sticksuri Clip cu branza ! :)) Asa ca data viitoare cand mai vedem aceste sticksuri o sa ne amintim de Colosseum ! Am revenit seara, de data asta cu inghetata ! In ziua aia (ce-a mai ramans din ea), am vazut Vaticanul, Castel Saint Angelo, Piazza del Popolo, unde am papat pizza, via del Corso si seara, Colosseumul. Zilele urmatoare au continuat la fel, in acelasi ritm de maraton al Romei, dupa cum spunea Fred, francezul ! In a doua zi am reusit sa gasim si un supermarket pe langa Fontana di Trevi care era raiul pe pamant pentru romani, asta din punct de vedere al preturilor mici ! Exemple ? Paste Barilla - 0,75 euro, Cafea Lavazza Rossa de ibric - 2,50 euro, prosciutto 100 gr. - 1,5 euro, capsuni 500gr - 1 euro and so on ! Pai se compara cu preturile din Romania ?
3 seri la rand am fost la Fontana di Trevi (aka fantana din Trevi, de la Ana citire). Stateam cate juma’ de ora si-o priveam. Luminata era mult mai frumoasa ca ziua ! Singurii factori disturbatori erau marocanii, de care trebuia sa te feresti ca de drac ! Nu numai ca te intrebau de 100 de ori daca nu vrei sa le cumperi prostiile, dar mai si veneau sa-ti puna in mana flori si sa te oblige mai apoi sa le cumperi ! Dar asta doar la Trevi si la Piazza Spagna. In rest nu prea erau. Mai era cate unul - doi in Piazza Navona dar se cam fereau de politie.
Cat am stat la Roma am prins vreo 3-4 greve, dintre care una la Colosseum ! Asta exact in ziua in care vroiam sa vizitam Colosseumul si Forumul Roman. Ne-am intors la 3 jumate, am intrat in Forumul Roman si tocmai bine, ca la 5 ne-au dat afara ! Bine ca biletul era valabil 24 de ore, asa ca ne-am intors a doua zi si am terminat ce incepusem. Noi ca noi, dar saracul Fred se dusese in ziua aia pana la Ostia Antica. Fiind insa acelasi sindicat, a avut aceeasi problema ca si noi.
Cel mai mult mi-a placut in Trastevere si in Campo dei Fiori ! Trastevere este un cartier tipic roman, unde nu prea sunt turisti. Este linistit iar pizza e dementiala ! Noi am luat si supli/arancini si pizza de la acelasi nene si au fost foarte, foarte bune ! Din pacate nu imi mai aduc aminte cum se chema si nici pe Google Maps nu gasesc. Oricum, era undeva pe via della Lungareta, pe partea dreapta inspre Santa Maria di Trastevere. De-acolo, din piazza, am luat-o spre o ultima fantana care aparea pe harta si bine am facut ! Fantana nu era cine stie ce, dar locul in care era, undeva pe langa Ambasada Spaniei, era pe o colina de unde se vedea toata Roma !
Campo dei fiori este o piata celebra in Roma, despre care insa turistii spun ca nu merita vizitata. E drept, sunt foarte multi marocani si acolo, dar sunt si chestii pe care nu o sa le gasiti decat in acest loc ! Ei bine, la Campo dei Fiori l-am intalnit pe Mauro, un nene care inventa tot felul de condimente pe care mai apoi le vindea. El m-a invatat sa fac paste in bianco, adica paste cu ulei de masline si unul dintre condimentele sale. Are rost sa spun ca sunt excelente ? Nu credeam ca pastele “fara nimic” sunt bune. M-am inselat ! Avea peste 30 de soiuri de condimente, care mai de care mai imbietoare. Eu am luat mix-ul special. 100 de grame care imi vor ajunge pentru tot anul, avand in vedere ca la o portie pun cam jumatate de lingurita !
In rest… pizza si inghetata la greu (cea mai buna inghetata ever e la Giolitti, pe langa Pantheon - via Uffici del Vicario) ! Si Chinoto, o chestie care noua ne-a placut dar care i-a facut pe colegii de camera sa se strambe. Ca si amintiri de pus in album, trebuie mentionate pastele lui Fred ! Venim noi intr-o dupa amiaza frante de oboseala. Fred si Vicente cumparasera de-alea gurii si ne-au intrebat daca vrem sa mancam cu ei. Binenteles, doar cu o seara inainte noi le facusem lor paste. Si se pun ei sa toace ardeii, ceapa si restul ingredientelor. O ora am stat ca pe ghimpi langa tigaia cu sos de pe foc, care mirosea divin ! Cand Fred si Vicente ne-au lasat-o pe mana pentru 10 minute, cat s-au dus sa fumeze, n-am rezistat tentatiei si am gustat din mirobolantul sos. Mare gresala… era atat de bun incat ni s-a facut o foame… iar apa nu fierbea mai repede !
De remarcat este faptul ca nu am pierdut-o pe Ana ! Ma rog, cum o lasam singura 5 minute, o gaseam vorbind cu cate un dubios, dar de pierdut, n-am pierdut-o ! I know, miracol ! De remarcat si faptul ca eram de 1 ora in Roma si deja dadusem 2 indicatii unor italieni !
Si inca ceva ! Presa minte ! Si exagereaza ! Cat timp am stat la Roma nu am avut nici o problema ! Am vorbit romana pe strada, le-am spus italienilor cu care am intrat in contact ca suntem din Romania. Nu si-au schimbat atitudinea fata de noi, ba mai mult, unii chiar ne-au laudat “neamul”. Nu e adevarat ca ziarele sunt pline de stiri despre romani ! Noi aveam in mana cam 3 ziare diferite in fiecare zi. In afara de 2-3 stiri micute, intr-un colt de pagina, nu scria nimic despre romani ! Iar italienii n-au nici o treaba cu romanii ! Ca sunt si cazuri izolate, de acord. Nu exista padure fara uscaturi ! Insa oamenii de rand sunt pasnici, asa ca mergeti sa vizitati cetatea eterna ! Este mult prea frumoasa ca sa va sperie niste zvonuri si niste exagerari ale presei romanesti !
Pe scurt, a fost o iesire mult asteptata si bine meritata, zic eu ! Chiar aveam nevoie de putina civilizatie si aer “curat” ! Se stransese prea multa oboseala si nu mai prea faceam fata programului zilnic. Si vacanta a picat la fix, pentru ca luna asta am un volum dublu de munca. Dar nu-i nimic, plec iar, la Viena, la sfarsitul lunii, iar asta ma motiveaza in fata teancului de reviste ce ma asteapta dimineata pe birou ! Si parca treaba merge mai usor cand te indrepti spre implinirea unei dorinte, nu ?
Filed under: Impresii, Personal
March 30th, 2009 at 11:06 pm
3 linkuri!!! You rule!!! >:D<
Apropo, familia mea iti multumeste oficial ca nu m-ai lasat prada dubiosilor si m-ai adus acasa teafara si nevatamata.
March 31st, 2009 at 9:11 am
Sa nu ne uiti cand vei merge la Cernobl
April 3rd, 2009 at 6:22 pm
Hmm…foarte frumos. Chiar mi-ai deschis apetitul pentru Roma. Trebuie sa ajung si eu acolo…candva. (dupa ce imi revin cu aia 20% in minus la salariu :)) )