Innocence
August 31st, 2009
Filed under: Fotografii | 2 Comments »
Pasi in rai
August 26th, 2009
Raiul meu se numeste Lofoten… ocean, munti, fjorduri, stanci, soare, pescarusi dementi, liniste ! Atat de liniste si calm incat simti ca esti singur pe pamant ! Atat de frumos incat simti cat de norocos esti sa vezi cu ochii tai acest paradis al naturii ! Este locul in care timpul sta pe loc pentru ca tu sa reusesti sa-ti intiparesti in minte clar tot ce vezi ! Iar eu, cand simt ca Bucurestiul ma sufoca, inchid ochii si sunt din nou in rai, in Lofoten !
Filed under: Uncategorized | 3 Comments »
Sufocare
August 21st, 2009
Incerc sa ma abtin… pe bune ca incerc ! Dar toate au o limita, iar in tara asta de nimic regulile sunt facute doar pentru a fi incalcate ! Asta ca sa nu ne mai miram de ce suntem in fundul Europei, la propriu !
Eram astazi in 104, ascultam muzica la casti si incercam sa ignor caldura de-afara. Cu 2 statii inainte de capat se urca doua femei controloare. Autobuzul era aproape gol, sa fi fost doar vreo 10 calatori. Binenteles ca dintre aia zece unul nu avea bilet. In cazul de fata, o pitzi de vreo 15-16 ani. La un moment dat incep sa aud tipete. Opresc Ipod-ul si ma uit in spate. Doua sau trei tate din autobuz sarisera sa-i ia apararea “fetitei” ca vezi doamne e doar un copil si n-are bani de amenda. M-am uitat la “copil” si am vazut ca avea haine curate (era mai mult dezbracata decat imbracata, dar asta e un aspect de neluat in seama in cazul de fata), era machiata, aranjata… Un baiat inalt si bine facut a capsat un bilet si i l-a dat fetei. Apoi s-a luat si el la cearta cu controloarele s-o lase in pace pe pitzi, mai mai s-o loveasca pe una dintre cele doua femei.
Gesturile “aparatorilor” mi s-au parut in primul rand absurde si in al doilea rand nedrepte. S-a urcat fara bilet, sa plateasca ! Dupa ce va da 50 de lei din buzunar, a doua oara nu se va mai urca fara bilet ! De ce sa se apere hotia ? Pentru ca si asta este un furt ! S-a urcat pe riscul ei in autobuz, a fost prinsa, sa plateasca ! De ce cand intr-adevar se intampla o nedreptate nimeni nu sare sa se bage ? De ce cand un tigan isi baga mainile in geanta cuiva nimeni nu riposteaza ? De ce toti intorc capul in partea cealalta in momentul in care niste golani distrug mijloacele de transport in comun, cand arunca gunoaie pe jos ? S-a trezit spiritul civic s-o apere pe pitzi fara bilet ! Uite de-aia tara asta e asa cum e ! Uite de-aia nici intr-o suta de ani Romania nu va ajunge la civilizatie ! Uite de-aia romanii isi merita soarta ! Educatia incepe de jos, de la primul nivel ! La majoritatea conationalilor insa, educatia lipseste cu desavarsire ! Mi-e sila de tot ce vad in jurul meu, de mirosurile si de gunoiul de pe strazi, de nesimtirea si lipsa bunului simt de care dau dovada tinerii - viitori “carmuitori ai patriei” -, de uratenia si incruntarea oamenilor, pentru ca un om care nu zambeste este un om urat ! M-am saturat sa las 1 milion la supermakert si sa nu iau mai nimic, m-am saturat ca preturile romanesti sa fie mai mari ca la Viena, Budapesta, Praga si probabil jumatate din tarile Europei ! Nu mai vreau sa ma intrebe strainii cum traim cu un salariu mediu de 350 de euro cand la ei minimul e 1000, nu mai vreau sa evit sa dau detalii despre tara mea tocmai pentru ca tot ce se intampla aici depaseste cu mult granita normalului…
Este de ajuns sa va uitati in jurul vostru pentru a va imagina cum va arata tara asta peste 10 ani ! Eu vad o imagine sumbra, un loc in care nu vreau sa traiesc !
Fugiti fratilor, fugiti cat mai aveti timp ! Plecati pana nu va ajunge Becali presedinte, Guta poet national, samanta mancare traditionala, pupatul in fund sport national si maneaua imn national !
Filed under: Comentarii | 5 Comments »
Aventuri in Europa - 3
August 19th, 2009
Am ajuns la Milano seara tarziu, dupa ce mai mult am dormit in tren. In gara m-a asteptat Youssef, un marocan stabilit in capitala modei de ceva ani buni, pe care l-am rugat sa ma gazduiasca prin intermediul Couchsurfingului. Omul asta a avut atata incredere in mine incat mi-a lasat cheile casei sale in timp ce era la serviciu ! In seara aceea am fost atat de obosita incat in loc de cina am preferat doar un pahar de suc. Uitasem cat de mult te oboseste marea… 
A doua zi dimineata ne-am trezit devreme si am plecat spre gara Garibaldi. Acum multi, multi ani, cand studiam intens italiana, am vazut un documentar despre Cinque Terre si mi-am spus ca trebuie sa ajung acolo. La fel, tot in acea perioada, urmaream un film italian pe Antena 1 a carui actiune se desfasura in Como. Asa ca mi-am dorit sa ajung si la Como. Iar in aceasta zi, in sfarsit, ajungeam la Como ! La numai o ora cu trenul de Milano, statiunea de lux gazduia destul de putini turisti. Am iesit din gara direct in parc si cum nu mancasem nimic, am intrat in primul Bar pentru o ceasca fierbinte de capuccino. Spre deosebire de Roma, am observat ca in nordul Italiei se pune si cacao deasupra cafelei. Ceea ce ii da un plus de gust !
Dupa ce am terminat, am plecat spre centru, pe stradute inguste cu cladiri inalte. Atunci mi-am adus aminte ca suntem in plin sezon al reducerilor… toate magazinasele aveau oferte de pret cuprinse intre 30 si 70 la suta din pretul initial.
Dupa ce ne-am plictisit de atatea stradute, ne-am indreptat spre lac. Am trecut prin piata centrala si am ajuns la docul de pe care plecau vaporasele. Din pacate insa, cu toate ca in ziua precedenta fusese cald si soare, acum batea vantul si era destul de rece.
Am facut poze cu barcile, ne-am jucat cu ratele si am hranit lebedele. Noroc cu o italianca batrana care venise cu destula paine pentru zburatoare. Dupa, am plecat pe malul lacului in cautarea vilei lui George Clooney. Nu, n-am gasit-o ! Nici nu stiam cum arata, desi la colt de strada se vindeau carti postale pe care scria “Clooney’s Villa”. Pe drum am vazut si un scuter daramat. Cand ne-am intros politia tocmai il ridicase !
La intoarcerea in orasel ne-am oprit sa mancam. Eu am ales o pizza cu foarte multa verdeata, branza si rosii. Plus niste rotocoale prajite cu peste in interior. Bune rau ! Din pacate deja se facuse tarziu si trebuia sa ne intoarcem in Milano pentru ca Youssef avea invitati niste prieteni la cina.
In tren am trait un episod mai putin placut pe care l-am inteles dupa ce Youssef mi-a explicat ce se va intampla in Italia de la inceputul lunii august. Un politist a venit si mi-a cerut pasaportul. Apoi m-a intrebat cu ce scop sunt in Italia ! I-am spus ca in vacanta (si aveam ca dovada biletul de avion pentru Londra !), dar el mi-a luat pasaportul si a plecat spre colegul sau. Au discutat putin dupa care s-a reintors si mi l-a dat inapoi. Mi s-a parut foarte ciudat. Youssef mi-a spus insa ca a fost votata o noua lege care le va face imigrantilor viata mult mai grea in peninsula. Lege care ii vizeaza in special pe romani….
In fine, am ajuns in Milano si, pentru ca mai aveam putin timp pana veneau invitatii lui Youssef, am plecat intr-o scurta plimbare pin Milano. Inainte de celebrul Dom din Milano am intrat pe stradutele de “fitze” din oras. Un Ferrari in stanga, un Lamborghini in dreapta, un Porshe putin mai in fata, lucruri absolut normale pentru zona respectiva !
Asta ca sa nu mai vorbim despre magazinele “de firma” ! Dolce Gabana aveau cred ca vreo 5 magazine pe o raza de 1 kilometru ! Un lucru interesant este ca D&G chiar au lucruri foarte frumoase ! Eu le asociam numele cu imitatiile pe care le poarta pitipoancele noastre. Dar nu, nici nu se compara ! Am vazut rochii elegante si pantofi foarte finuti ! De fapt, cred ca lucrurile pe care le poarta domnisoarele pitzi n-au nici o treaba cu design-ul vreunul produs D&G !
Intr-un final am ajuns si la Dom… wow ! Nu am vazut niciodata o cladire gotica atat de imensa ! Si Galeria Vittorio Emanuelle m-a impresionat mult ! Dar cum timpul trecea, a trebuit sa ne intoarcem acasa. Desi Youssef statea la 20 de minute de Dom, am preferat sa luam metroul pentru a ajunge la timp. Acolo, surpriza ! O madam conationala canta la acordeon. Nu am putut sa nu-i fac o poza pe furis.
Seara a fost foarte placuta. Youssef si prietenul lui au gatit paste cu rosii si carnati cu sos de ceapa, iar eu am povestit cu prietena prietenului, care era din America si care s-a bucurat sa vorbeasca din nou in engleza. Dap, italienii nu se descurca cu engleza ! La final am mancat si inghetata, ca nu se putea fara !
Filed under: Fotografii, The big journey, Travel | 5 Comments »
Black and white memories
August 13th, 2009
Filed under: Fotografii | 2 Comments »