Aventuri in Europa - 4
September 27th, 2009
Milano… Am nimerit in plin sezon al reducerilor asa ca orasul era plin de doamne cochete si domni eleganti ce duceau in maini pungi care mai de care mai branduite. Cu toate ca se spune ca Milano este capitala modei europene, acest oras are si partile lui de istorie si cultura. Sa nu uitam de celebra Scala din Milano, care pe-afara nu iese cu nimic in evidenta. Sa nu uitam de marele Dom, cea mai impresionanta cladire pe care am vazut-o pana acum. Sa nu uitam de imbinarea modernului cu vechea arhitectura romana, cel mai bun exemplu fiind Porta Ticinese, locul in care tramvaiul circula in ambele sensuri pe o singura linie !



M-am trezit destul de devreme desi stiam ca trebuie sa ma odihnesc pentru ca ziua urma sa fie foarte lunga. Mi-am luat micul de jun pe celebrul corso Venezia dupa care am vizitat supermarketul pentru a face cateva cumparaturi. Nu puteam sa plec fara branza mea preferata si fara prosciutto. Dupa ce am dus totul in frigiderul lui Youssef am luat harta si am plecat sa ma plimb prin oras. Ca de obicei, nici n-am facut doi pasi ca o masina a oprit langa mine si o fata m-a intrebat intr-o italiana foarte stricata care este cel mai faimos loc din Milano. Nu m-am uitat la numarul de imatriculare sa vad ce natie erau, dar i-am trimis spre Dom.

Am umblat mult si am vazut multe. Youssef imi insemnase pe harta cele mai importante obiective turistice alre orasului. Le-am vazut pe toate dar din pacate nu am reusit sa urc si pe Dom. Si apropo de Dom, am aflat o povestioara interesanta. Pana acum cativa ani nimeni nu a avut voie sa construiasca o cladire mai inalta decat Domul si asta pentru ca in varful acestuia exista o statuie cu Madonina, protectoarea orasului. Acum cea mai inalta cladire din Milano este turnul Pirelli, dar si acesta are o statuie a Fecioarei Maria pe acoperis, pentru a pastra traditia. Oricum, Domul este impresionant si pe-afara si in interior. In timp ce-l vizitam in interior, la ora 12, un preot a venit la altar, a spus rugaciunea de la ora 12 si a plecat. A fost frumos !


Daca tot eram in Milano nu puteam rata si o tura prin cateva magazine. Preturile porneau de la 3 euro pentru un tricou si ajungeau la mii de euro pentru o rochie sau o pereche de pantofi de firma. Cu toate astea, magazinele nu duceau lipsa de cumparatori. Ba mai mult, la unele coada se intindea pana afara !



Am mers prin oras pana nu mi-am mai simtit picioarele. M-am reintors la Youssef acasa abia dupa ora 4, cand deja nu mai puteam merge. Mi-am cusut rucsacul cu nylon de pescuit dupa care mi-am facut bagajul si am asteptat sa se faca ora de plecare. Incepea deja sa-mi para rau ca parasesc Italia. Dar aventura abia incepea asa ca nu aveam timp de regrete.


Am plecat de la Youssef fara telefonul mobil. Mi-am dat seama ca l-am uitat la 10 minute dupa ce am plecat. Eram deja in intarizere pentru ca statusem o gramada sa scriu o parte din poze pe un Dvd. Youssef a fugit si pana sa ajung si eu inapoi a si coborat cu el. Apoi m-a condus la autogara de unde am plecat in cateva minute spre aeroport. Eram obosita dar panorama Alpilor in departare m-a facut sa stau cu ochii pe geam tot timpul. La aeroport am constatat ca avionul avea o ora intarizere si ca m-am grabit degeaba. Deja ma aflam intr-un aeroport mare si mi-a fost cam greu sa ma orientez.

Zborul a fost placut, mai putin aterizarea cand am crezut ca gata, ne-am prabusit. Avionul a aterizat balansandu-se iar impactul cu solul a fost destul de puternic. Din fericire insa nu s-a intamplat nimic si acum pot scrie aceste randuri. In privinta aeronavei am ramas surprinsa. Era noua, nu avea nici macar o zgarietura iar interiorul era vopsit in culori vesele, galben si albastru. Despre ce companie vorbesc ? Ryanair ! Cand intr-un final am iesit din avion, primul impuls a fost sa intru inapoi… veneam de la 40 de grade iar aici batea vantul si erau maxim 18 ! Dar era Londra !
Ei bine, daca aeroportul din Milano mi s-a parut mare, Standford-ul este imens ! Am mers 15 minute pana sa ajung la controlul pasapoartelor ! Acolo, dupa ce vamesul mi-a vazut nationalitatea, m-a luat la intrebari… de unde vin, care e scopul vizitei, bla, bla… pe aceasta cale tin sa multumesc romanilor cretini care ne-au facut neamul de ras si in Marea Britanie….. Si pentru ca avionul a avut o ora intarziere, am pierdut ultimul microbuz spre Londra, asa ca am petrecut o noapte tare friguroasa in aeroport…
Filed under: Fotografii, The big journey, Travel | 14 Comments »
Sleepy Oslo
September 27th, 2009

Filed under: Fotografii, The big journey, Travel | No Comments »
Hi there !
September 17th, 2009

Filed under: Fotografii | 1 Comment »
Above the clouds
September 13th, 2009
Sandefjord, Norvegia

Filed under: Uncategorized | 5 Comments »
A i Lofoten
September 11th, 2009

Filed under: Fotografii, The big journey, Travel | 4 Comments »
