Experiment foto: “Legenda fotografului oficial”
October 31st, 2009
Deschiderea Shorts Up, MNAC - 30 octombrie 2009
Filed under: Fotografii | 3 Comments »
Pitipongisme
October 26th, 2009
Discutie in autobuz intre doua fete. Una dintre ele mentioneaza la un moment dat ca un coleg de-al ei scrie la finalul mailurilor “pupici”. Cealalta incepe sa rada si sa strige in gura mare “e gay, e gay !”. Apoi se tranteste pe un scaun si continua rasul isteric.
Comentariile sunt de prisos. Nu cred ca e prostie. Este o idiocratie cu care unii au fost indoctrinati de mici, iar acum nu sunt capabili sa gandeasca singuri si sa distinga alegerea unui om de batjocura. E ca si cum cineva s-ar prapadi de ras cand ar vedea un stangaci.
Sa-i lasam insa in pace, sa clocoteasca in neputinta lor de a vedea si de a intelege lumea in care traiesc. Sa-i lasam sa se bucure in ignoranta lor de faptul ca au ras de un om caruia oricum ii sunt inferiori. Pentru ca asa sunt ei, nu pot mai mult !
Filed under: Uncategorized | 3 Comments »
Aventuri in Europa - 7
October 25th, 2009
Urmatoarea zi a inceput foarte devreme… la 5 jumate ! Am coborat sa predau cheia si fata de la receptie m-a intrebat daca nu vreau sa si mananc, ca doar micul dejun era platit. Nu ma gandeam insa ca e deschisa bucataria la ora aia. M-am uitat la ceas… era 6 fara 10. La si un sfert pleca microbuzul spre aeroport. Am acceptat insa si bine am facut. Cand am iesit din hostel am observat ca incepuse sa ploua. Londra, vreme capricioasa ! 
Am ajuns la timp la microbuz. De data aceasta soferul a fost foarte vorbaret si amabil. Dupa ce toata lumea s-a urcat ne-a spus de ce este important sa legam centurile de siguranta. Nu a plecat pana nu a verificat daca toata lumea are centura. La fel a facut si la oprirea de la Baker Street.
Desi imi propusesem ca la intoarcere sa ma uit pe geam, am dormit pana la aeroport. Drumul a fost lin, soseaua fara gropi… ce sa mai, perfect pentru somn ! Ajunsa in aeroport m-am indreptat spre culoarele Ryanair (le vazusem cu doua zile inainte), am vazut la ce poarta va pleca avionul si m-am dus direct la controlul bagajelor. La Ryanair nu mai e nevoie sa stai la coada daca ai doar bagaj de mana si boarding pass-ul printat de-acasa. Am trecut fara probleme de control, ba chiar am si glumit cu politistul pe tema “am un sandwish, sper sa nu piuie’. Ceea ce m-a surprins insa a fost faptul ca nicaieri in acel aeroport nu mi s-a verificat pasaportul ! Nici macar la imbarcare ! Am rememorat de numarate ori toata dimineata aceea, am intrebat-o si pe Charmeine, iar concluzia a fost simpla… pasapoartele nu au fost verificate nicaieri !
Cu Charmeine m-am reintalnit in aeroport. Ea isi facuse rezervare la autobuzul de fara un sfert.
Avionul a avut jumatate de ora intarziere. Previzibil, avand in vedere ca pana acum toate avioanele fusesera intarziate. Cand am ajuns la poarta de imbarcare am vazut ca semana foarte mult cu un terminal. I-am si spus amicei de drum ca ar fi prima data cand as trece prin asa ceva, iar ea a ras. Venind din Australia si lucrand la o agentie de turism, a fost in numeroase aeroporturi din intreaga Asie. Mi-a spus ca cel mai luxos este unul din Indonezia. Acolo poti face turul aeroportului cu un autobuz special, poti beneficia inclusiv de sauna si masaj. Asta da aeroport ! Totodata mi-a spus ca avionul cu care vom calatori, un Boeing 737, este foarte mic comparativ cu cele de cursa lunga.
N-a fost sa fie insa terminal…. 
Pana la urma avionul a venit, eu mi-am ocupat locul la geam si am pornit. Desi inca imi era foarte somn, nu am putut sa nu observ ce frumos se vedea pe fereastra. Niciodata nu cred ca am vazut un peisaj mai frumos si mai interesant din avion. Anglia, Danemarca si Norvegia… 3 tari total diferite ca relief !
Am aterizat pe aeroportul din Sandefjord la timp. Aeroportul era foarte, foarte mic (ma rog, putin mai mare ca “autogara” Baneasa), dar totul era foarte bine organizat. Peste tot erau afisate orarurile trenurilor, ale autobuzelor si indicatii in engleza. Am iesit din aeroport si ne-am urcat in primul autobuz pe care scria “gara”. Am intrebat cat costa, iar soferita ne-a spus ca nimic. Am mai intrebat si in ce moneda putem plati biletele de tren. Ne-a spus ca doar in coroane norvegiene dar nici o problema, se accepta carduri. Ne-am linistit (pentru ca nu aveam coroane norvegiene) si ne-am asezat pe scaune. In 5 minute am fost la gara. Gara este mult spus… mai degraba un peron si-atat. Ok, ok, dar… de unde luam bilete ? Am fugit inapoi la autobuz si am intrebat soferita. Asta pentru ca trenul deja venise in statie. Ea ne-a spus ca e ok, luam din tren. Ne-am urcat pana la urma. Cand a venit nasul i-am spus ca nu avem bilete, dar vrem sa cumparam. Zambitor, a scos un aparat si am putut plati biletele cu cardul, in tren ! Dar wow-ul a venit abia dupa, cand am aflat cat costa un bilet de la Sandefjord la Oslo… 300 de coroane ! Cursul de schimb ? 9 coroane = 1 euro ! La un moment dat nasul a venit la noi si ne-a spus ca la Drammen trebuie sa ne dam jos pentru ca se lucreaza la calea ferata, dar ca acolo ne asteapta niste autobuze care ne vor duce pana in gara din Oslo.
Nu am cuvinte sa descriu peisajele care se vedeau pe fereastra trenului. Norvegia este o tara unica in Europa, este ce n-ati vazut niciodata in viata voastra. Una este sa vezi un fjord intr-o poza si alta e sa te plimbi pe langa apa unuia real, sa vezi cu ochii tai ce-a putut sa faca natura in coltul acesta de lume. Asta ca sa nu mai vorbesc despre curatenie si civilizatie. Mi-a luat putin sa-mi dau seama de ce sticlele de apa imi sunt taxate cu 5-10 coroane in plus !
Primul lucru pe care l-am facut cand am ajuns in Oslo a fost sa-mi cumpar bilet de tren pentru Bergen. Hotarasem sa nu dau banii aiurea pe cazare in Oslo ci sa iau trenul de noapte. Am platit 65 de coroane pe rezervare. In paranteza spus, traiasca Interraiul ! Mi-am lasat apoi bagajul la dulapurile din gara, mi-am luat ceva de mancare si am iesit din gara. Abia atunci m-a traznit… dadusem 5 euro pe o briosa (mare, ce-i drept) si o sticla de apa la jumate ! Stiam ca Norvegia e scumpa, ma pregatisem sufleteste pentru preturile lor, cautasem pe net pliante de la supermarketuri, dar cu toate astea realitatea a fost un foarte mare soc !
Conform hartii primite gratis in gara, cel mai apropiat obiectiv turistic era opera, o cladire futurista care nu se potriveste deloc cu arhitectura orasului. Cu toate astea insa, este foarte frumoasa si interesanta, iar accesul publicului este permis pana pe acoperis ! Am mancat briosa pe treptele operei, aproape cu picioarele in apa, dupa care am inceput explorarea orasului. De sus, am observat ca Oslo este de fapt un orasel foarte mic si linistit ! Nu se compara cu nici o alta capitala europeana ! Pe strazi abia vezi cate-o masina, aproape nici un om, in gara misuna foarte putini oameni… Peste tot e liniste… o liniste placuta, strapunsa din cand in cand de tipatul vreunui pescarus.Poate si din cauza acestei linisti timpul a trecut foarte greu.
Dupa ce am vizitat opera, urmatorul popas a fost in port. Barci turistice, feriboturi, cruisere, salupe, barci cu motor, yachturi, goelete vechi… toate isi au locul aici. Este o placere sa te plimbi printre ele ! Din loc in loc sunt tot felul de tarabe unde se vand carnati prajiti sau inghetata. Preturile ? De la 45 de coroane in sus ! Aici am gasit mai multa lume dornica de-o plimbare pe inserat. Ma rog, vorba vine pe inserat pentru ca se facuse 11 si soarele inca era sus pe cer.
Am vizitat si Palatul Regal si Parlamentul. Cladiri simple, frumoase si… parca pustii ! Tot centrul Oslo-ului se poate face in jumatate de ora de mers lejer. Si e foarte placut sa te plimbi pe stradutele linistite, incadrate de cladiri frumos colorate.
Inainte de a ma intoarce in gara am trecut din nou prin port. Am incercat sa vad apusul dar nu am avut noroc. Am vazut doar cateva feriboturi pierzandu-se in zare, pe apele fjordului pe care este situat Oslo.
Trenul cu care am plecat spre Bergen… cred ca fotografia spune mai multe decat as putea eu ! Spatiu berechet pentru picioare, posibilitatea scaunelor de a se lasa pe spate foarte mult, patura, perna gonflabila, masca pentru ochi si dopuri de urechi gratuite pentru fiecare pasager ! Plus spatiu de depozitare al bagajelor la capatul si mijlocul fiecarui vagon. Ah da, acolo nimeni nu indrazneste sa se uite macar la bagajul altuia !
Somn usor Oslo, buna dimineata Bergen !
Filed under: Fotografii, The big journey, Travel | 3 Comments »
Aventuri in Europa - 6
October 24th, 2009
M-am trezit destul de devreme. Asteptam ziua asta de mult… Am mancat si am plecat cu o ora jumatate inainte. Trebuia sa ajung intr-o parte a Londrei care nu era marcata pe harta mea. De data asta mi-am facut abonament si pe metrou, dar am prins off peak-ul asa ca am platit mult mai putin ca in ziua anterioara. Cat timp stateam la coada eram cu ochii pe ceas si mi se parea ca merge asa de greu… intr-un final mi-am luat travelcard-ul si m-am grabit spre metrou. Ei bine… acolo m-am pierdut.
Atatea linii, atatea culoare, scari, semne… Paream atat de pierduta ca un functionar la metroului m-a intrebat daca ma poate ajuta cu ceva. I-am spus ca trebuie sa ajung undeva cu “White”. Nu mai stiam nici cum se cheama statia de metrou. S-a uitat pe harta mea (minuscula) si m-a dat una mai mare. Mi-a explicat apoi exact care metrou sa-l iau si unde sa schimb. Am ajuns cu jumatate de ora mai devreme… unde ? La BBC !
Aveam rezervare la ora 10:20. Cand am intrat in cladire am vazut ca mai erau o multime de oameni care asteptau. Oh well, mi-am spus… Pe la 10 si 10 a venit un tip inalt cu o foaie in mana si a intrebat cine este pentru turul de 10 si 20. Dintre toti doar eu am ridicat mana. M-am dus si am dat cu subsemnatul, dupa care au mai venit inca 2 fete. Cu cateva secunde inainte sa plecam a mai venit o familie din New York daca imi amintesc bine si s-a alaturat grupului. Matt (ghidul) ne-a spus ca trebuia sa fim cel putin 15 oameni, dar daca nu au venit… a fost mult mai bine asa pentru ca ne-a explicat mult mai usor si ne-a raspuns la fiecare intrebare ! Momentul cel mai tare a fost cand am intrat intr-un studio micut si am simulat o emisiune de stiri si un concurs. Cand Matt a intrebat cine vrea sa prezinte stirile am ridicat mana. Si am prezentat stirile ! Cu microfon, camera care inregistra, prompter, inserturi vide si sunetist ! La final Matt m-a felicitat si mi-a spus ca m-am descurcat foarte bine !
Nu stiu daca are rost sa vorbesc despre cum arata BBC-ul in interior… cred ca doar spunand “redactia de stiri se intinde pe 6 etaje” v-am lamurit. Oricum, vizita dureaza o ora jumatate si merita cele 10 lire !
Dupa ce mi-am luat portia de televiziune adevarata m-am urcat in metrou si am ajuns in cartierul Notting Hill. Nu am gasit casa cu usa albastra din film, dar m-am plimbat destul pe stradute pline de flori si magazine care mai de care mai imbietoare.
Pentru ca se facuse ora pranzului m-am oprit la un Tesco si mi-am luat un “meal deal”, oferta lor de 2 lire. APoi m-am oprit intr-un parculet no name si m-am asezat pe iarba. Tin sa spun ca toata lumea de-acolo statea pe iarba si manca. Frumos !
Din Notting Hill am plecat mai departe spre celebrul magazin Harrods. Cuvintele sunt prea putin pentru a descrie luxul si preturile de-acolo. Totusi, ca sa nu plec cu mana goala, mi-am cumparat o cutie de ceai 100% englezesc. Pretul a fost ok, cam cat o cutie de ceai suvenir. Ceaiul e demential ! Bun de tot !
Mai departe am plecat spre Hyde Park. Mare parcul asta dom’le. Mare de tot ! Am mers si iar am mers si nu mai dadeam de lac.
Spre seara, dupa ce mi-am facut rezervarile pentru destinatiile urmatoare, am plecat spre Tamisa, cu gandul sa fac niste poze la apus. M-am dat jos din autobuz la Westminster Abbey dar era inchis. Bine, oricum nu as fi dat 15 lire ca sa intru inauntru ! In acea zona am vazut parcata o super masinuta, foarte veche.Am vazut si un accident. O masina intrase intr-un double decker, iar o femeie era pe jos si vorbea cu un politist. Oricum, nimic grav din cate am observat.
Pentru ca am ajuns mai devreme m-am asezat pe o bancuta de pe malul Tamisei si am inceput sa urmesc oamenii din jurul meu. La un moment dat cineva s-a asezat langa mine. Nu l-am bagat in seama pana nu m-a intrebat ceva cand eu ma uitam la London Eye. Nici acum nu stiu ce m-a intrebat dar eu i-am raspuns ca astept apusul pentru niste poze. Si uite-asa l-am cunoscut pe Andrew, fotograf si cameraman pentru Reuters. Am stat de povesti pana am ratat apusul. M-am ales doar cu cateva poze de seara dar cu un bun prieten. Am ratacit pe stradutele din centrul Londrei pana aproape de miezul noptii. Mi-a povestit o gramada de lucruri despre istoria Londrei si despre locurile prin care treceam. For example, stiati ca fiecare stalp din jurul palatului Buckingham are deasupra o corabie ? Sunt atatea corabii cate au fost in coloniile trimise spre America ! De asemenea, stiati ca simbolul comunismului, secera si ciocanul, isi are originea la Londra ? In fata palatului Buckigham este o fantana. De-a dreapta si de-a stanga sa sunt doua personaje, un barbat si o femeie. Ghiciti ce tin in mana ! Exact, una tine secera iar celalalt ciocanul !
Filed under: Fotografii, The big journey, Travel | 5 Comments »
“Capriciosul”
October 21st, 2009
Inapoi in tara….
Rifuggio Sapienza - la 1900 de metri altitudine, Vulcanul Etna - Sicilia.
Filed under: Fotografii, Travel | No Comments »