Aventuri in Europa - 10
December 1st, 2009
Ultima zi petrecuta in Bergen a fost dedicata muntelui. Insa, pentru ca ploua destul de tare, am decis ca mai intai sa facem o plimbare prin piata de peste si prin port. De data asta Stephen n-a mai venit cu noi pentru ca avea programare la magazinul de spalat rufe. Am plecat asadar impreuna cu Charmaine si cu Filip spre centru. Piata de peste era plina, ca de obicei. Vanzatorii ne-au imbiat care mai de care cu produsele lor. Am gustat somon, somon marinat, ren, elan, icre negre, creveti si chiar balena ! De departe cel mai bun a fost somonul marinat.
Pentru ca ploaia s-a intetit am lasat piata de peste si ne-am indreptat spre magazinele de suveniruri de pe faleza. Acolo se vand lucruri care mai de care mai interesante: de la cani in forma de ren pana la jucarii de plus “SuperMoose”, de la troli de toate formele si marimile la casti de vikingi, de la creioane cu cap de elani pana la sabii si scuturi, de la cd-uri cu muzica lui Alexander Ryback pana la pulovere lucrate manual (cu preturi de la 100 de euro in sus). Este insa o placere sa te plimbi printre atatea lucruri frumoase si sa descoperi in fiecare moment o figurina noua.
Tot in port am intalnit un catel foarte haios, care isi astepta stapanul.
Cand ne-am uitat la ceas am vazut ca era trecut de 12. Ploaia se oprise asa ca am decis sa ne intoarcem la hostel ca sa-l luam pe Stephen si sa urcam pe muntele Floyen. Am ales ca ruta de intoarcere stradutele adiacente portului si in scurt timp am ajuns la biserica din capatul strazii noastre.
Pentru ca eram curiosi am intrat inauntru. Astfel am descoperit o incapere destul de “rece”, fara prea multe decoratii, cu pereti de piatra gri si scaune maro. Deasupra trona o mare orga la care cineva facea proble.
Inainte de a ajunge la hostel am intrat si la un magazin foto pentru ca daca as fi continuat sa trag in continuare in format RAW in foarte scurt timp as fi ramas fara spatiu pe carduri. Stiind ca in Scandinavia pot recupera TVA-ul, adica 25% din valoarea produsului, am intrebat cat costa cel mai ieftin card. Ei bine, acelasi card pe care in Romania am dat echivalentul a 40 de euro, in Norvegia cu tot cu reducerea iesea undeva pe la 80. Asa ca am spus pas si am trecut la o calitate inferioara a pozelor.
Dupa ce am mancat nu l-am mai gasit pe Filip. In schimb, Joel australianul a fost dornic sa vina cu noi. Joel era intr-un tur al Europei cu motocicleta si se oprise in Bergen pentru niste piese de schimb. Cand am iesit din hostel turna cu galeata asa ca am intrat dupa colt, la restaurantul lui Jacob, cum ii spuneam noi, unde am baut o bere productie locala pana s-a mai potolit ploaia. Pretul berii a fost unul modic, doar 6.5 euro ! 
Intr-un final am reusit sa ne pornim si am ajuns repede la statia de plecare a funicularului. Biletul a costat doar 4 euro din fericire. Am luat doar dus pentru ca planuiam sa ne intoarcem pe jos. Pana sus Floybana a facut doar cateva minute. Privelistea insa a fost de vis, mai ales ca am stat in primul rand. Pe masura ce urcam orasul devenea din ce in ce mai mic iar privelistea se largea, facand loc din ce in ce mai multor insulite din fjord.
Cand am ajuns sus pe platou, in fiecare parte in care ma uitam vedeam doar fjorduri. Si era atat de frumos….
Daca tot eram asa sus am decis sa facem o mica drumetie in munti mai ales ca pe harta traseelor aparea si un lac. Nu am mers mult pana sa dam de el. Era un lac micut dar populat de multe rate care veneau la mal cand vedeau oameni. Lacul era inconjurat de padure asa ca ne-am aventurat putin pe o poteca. Sa spun ca nu era nici un pet aruncat ? Sa spun ca peste tot erau afine si zmeura ?
Coborarea de pe munte a fost foarte frumoasa. Desi asa zisa carare de coborare era asfaltata, eram inconjurati din toate partile de vegetatie si de raulete care traversau drumul din cand in cand. La un moment dat ne-am intersectat cu funicularul. Am asteptat sa vina si le-am facut oamenilor cu mana. Reactia a fost reciproca si am primit foarte multe saluturi si zambete inapoi !
Bergen se intinde mult in susul muntelui. Stradutele inguste sunt pline de case cu terase, cu usi si ferestre frumos colorate dar si cu masini la poarta, lucru care pe mine m-a socat. Mi s-a parut imposibil ca o masina sa poata urca pe o astfel de straduta. Pentru pietoni sunt si scurtaturi, asa ca din cand in cand, intre doua case, exista ditamai scarile care dau in partea de jos a orasului.
Seara am incheiat-o frumos, cu pizza la microunde, paste si un joc danez de carti care s-a prelungit pana tarziu in noapte. Incepea sa-mi para rau deja ca episodul Bergen se apropia cu pasi repezi de final…
Filed under: Fotografii, The big journey, Travel | No Comments »
Un “mic” plagiat
December 1st, 2009
Eh, daca si Gil Dobrica a plagiat…. ce asteptari sa mai avem de la altii ?
Original:
Copie:
Filed under: Uncategorized | 8 Comments »